citate - Sri Prem Baba

"Ne reunim cu scopul de a urma calea inimii, ceea ce e sinonim cu a ne urma dharma (misiunea vietii, NT). Suntem profund dedicati in a realiza trecerea de la frica la incredere. De la ura la iubire. De la stadiul de separare si izolare la stadiul de uniune. De la egoism la altruismul autentic (ceea ce e acelasi lucru cu a spune: de a face trecerea de la minte la inima). Lucram pentru a inlatura straturile care acopera Eu-l real, iluminand iertarea ce ne elibereaza de atasarea de trecut; de atasarea de istoria noastra sau, altfel spus, de atasarea de ceea ce credem ca suntem. Lucram pentru a ilumina iubirea, aceasta capacitate infinita de a ne darui dezinteresat, prin darurile si talentele pe care fiecare dintre noi le-a adus in aceasta lume."

"E necesar as fii dispus sa primesti deschiderea, revelarea celuilalt, asa cum e necesar sa fii dispus sa te deschizi, sa te revelezi catre celalalt, chiar daca poate fi foarte neplacut. Cateodata, deschiderea asta e asa de dificila ca nu reusesti sa rezisti si te indepartezi. Uneori e nevoie sa rupi relatia, chiar daca ruptura asta nu inseamna vindecare. E doar un medicament amar, dar ai nevoie d

e distanta asta pentru a face loc in tine unor noi intelegeri. Asadar, vindecarea se completeaza atunci cand ajungi la inima. Cand ajungi la prietenie, la intelegere, la iertare si uniune, chiar daca uniunea asta nu mai este una de indragostiti."

“Principala distragere de la proiectul de evolutie al constiintei este jocul acuzatiilor. Ajungi sa crezi ca celalalt e vinovat si responsabil de propria ta nefericire. Cand intelegi acest mecanism si incepi sa te uiti in propii tai ochi, fata in fata cu tine insuti si incepi sa iti asumi responsabilitatea pentru propriile tale obiceiuri rele si incepi in felul asta sa le transformi, eliberandu-te

 de pactele de razbunare si de nevoia de a se proteja atacand, atunci incepi abia as iluminezi iertarea si iubirea. In felul asta, in mod natural, incepi sa simti compasiune pentru rautatatea din jurul tau, pentru ca iti dai seama ca si tu ai fost acolo. Stii ca, cu cat e mai mare ingnoranta, cu atat mai mare este si cantitatea de durere pe care persoana o cara. Si in fata acestei perceptii, inima ta se deschide.“ 

"Identifica daca dorinta de a ajuta vine din vina sau din iubire. Daca vine din iubire, simti bucurie si satisfactie si ai claritatea ca faci tot ce poti tu mai bine. Daca vine din vina, simti un pic de usurare la inceput (pentru ca, pe moment, te-ai eliberat de vina), dar imediat dupa aceea simti disconfort, pentru ca propria ta Constiinta iti arata adevarul: ajuti doar pentru ca nu vrei sa fii “

baiat rau”. Nu vrei sa fii condamnat, pedepsit pentru ca esti o persoana rea, care ii lasa pe altii la nevoie. De multe ori, nu reusesti sa castigi bani doar ca sa nu trebuiasca sa le dai si altora. Sau, avand bani, nu reusesti sa te opresti din dat, pentru ca trebuie sa fii “baiat bun”. Acest tip de ajutor nu vine din inima."

"La un nivel mai profund, celalalt (independent de de cata vreme te respinge, te abandoneaza si nu te respecta) este profesorul tau. Aceasta persoana este un canal al Divinului pentru a ilumina iubirea din tine. Dar, atata timp cat inca nu ai devenit iubire, e nevoie sa fii prezent la cursul asta cu acesti profesori. Asta e un mod de a intelege acest mare obiectiv – acela de a devei iubire. "

"In timpul unei faze din evolutia constiintei, credem ca Dumnezeu e in afara. Acest « Dumnezeu » este doar o proiectie a parintilor nostri. Dezvoltam o numita credinta in acest Dumnezeu, dar la un moment dat aceasta credinta incepe sa fie c

hestionata. Chiar daca aceasta credinta creeaza experiente mistice, toate aceste experiente se intampla inca doar in plan mental. Il vezi pe Dumnezeu ca pe o figura autoritara de care te temi si pe care incerci sa o multumesti in acelasi timp, pentru a-ti vedea dorintele indeplinite. Esti speriat ca vei fi pedepsit daca nu te ridici la asteptarile Sale. Asa ca oscilezi intre frica si incercarea de a-l multumi pe acest Dumnezeu, ambele aspecte fiind fructele credintei oarbe. Credinta oarba este a crede intr-o idee care a fost creata de minte.
Ideea asta se naste intr-un anumit moment al evolutiei, cand fiinta umana incepe sa isi puna intrebari legate de misterele vietii. In prima faza a evolutiei, omul nu isi pune intrebarile astea, ci traieste pur si simplu prin instinctul de supravietuire. La un moment dat insa, incepe sa fie atent la misterele vietii : apusul si rasaritul, ploaia care cade, o floare care infloreste… moartea cuiva sau nasterea unui copil, boala sau vindecarea. Si incepe sa se intrebe – cum se intampla toate astea, exista un creator pentru toate astea ? Omul se simte mic stand in fata acestei imensitati si are nevoie sa creada ca cineva a creat totul.

Cea mai mare autoritate posibila a creat totul.

Dar ce referinta de autoritate are omul respectiv ? Pe cine altcineva, decat pe proprii sai parinti ? In felul asta, individul incepe sa isi proiecteze proprii parinti in aceasta idee de Dumnezeu. Daca a avut parinti buni care au fost iubitori si blanzi, atunci asa arata si Dumnezeu pentru persoana asta. In schimb, daca parintii au fost tirani si cruzi, asa va arata si Dumnezeu. Proiectia asta e total inconstienta. Omul nu este inca capabil sa vada legatura dintre aceste idei despre cine este Dumnezeu si nucleul propriei sale personalitati. Acest om are cu Dumnezeu aceeasi relatie pe care un copil o are cu parintii sai : fie ii multumeste, ca sa primeasca ce isi doreste, fie se teme de ei, pentru ca ar putea fi pedepsit. Acest tip de Dumnezeu este in afara si se afla foarte, foarte departe, sus in Rai, si in acelasi timp are un binoclu mare cu care vede tot ce se petrece pe Pamant si pacatele pe care le facem aici.
Si vine inca un moment, cand incepi sa chestionezi aceasta idee de Dumnezeu – el exista sau nu ? Multi oameni intra in aceasta faza intr-o criza profunda si raman ratacind in desertul scepticismului, pentru ca descopera ca, intr-adevar, acest Dumnezeu nu exista. A fost doar o creatie a mintii. Criza continua pana cand individul incepe sa se uite inauntru si sa isi asume responsabilitatea. Pas cu pas, in acest fel, omul incepe sa se deschida catre a avea o experienta directa a lui Dumnezeu. De data asta, Dumnezeu nu ramane doar o idee creata de minte. Ci este Dumnezeu care este Realitatea Suprema, care actioneaza prin fiecare dintre noi si se afla in fiecare loc. Este Inteligenta Creativa care actioneaza in tot ceea ce este viu.
Esenta vietii este iubirea, asa incat Dumnezeu este sinonim cu iubirea. Sa traiesti in Dumnezeu inseamna sa traiesti in iubire. Aceasta iubire se reveleaza prin prezenta, iar prezenta este un rezultat al aducerii mintii la tacere. Ceea ce aduce pace, ceea ce la randul ei aduce bucurie. Aceasta bucurie aduce iubire, iar iubirea deschide portalurile catre infinit, daramand toate barierele separarii si permitandu-ti sa Il vezi pe Dumnezeu si iubirea in tot si toate. Asadar, focalizarea trebuie sa fie in calmarea mintii. Identifica ce anume iti agita mintea si, pas cu pas, elimina acesti factori. Dorinta agita mintea, de aceea e nevoie sa ajungi la o intelegere cu ea, cu dorinta. Dupa cum zice Padrinho Sebastiao, un invatator din Padurea Amazoniana, « Dorinta e ceva pe care fie o traiesti pe deplin, fie o inlaturi pe deplin. » O intelegere, un acord trebuie facut."

http://us4.campaign-archive1.com/?u=f632a9da3a9d78fe6171eab67&id=6c719eb73a&e=ca7fc50bb4

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau
http://radiovoceasufletului.ro

12.12.12 - Momentul de UNIME in IUBIRE

Pentru Romania, valul de zambet din Inima va ajunge miercuri, 12.12.12, la 14.30. Sa ne luam o pauza de o jumatate de ora si sa ne conectam la Iubire! Va merita!

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau
http://radiovoceasufletului.ro

Incotro 2012?

Incotro?

Asta e o intrebare pe care ne-am pus-o cel putin o data in fiecare viata pe care am avut-o, indiferent ce am fost si unde am fost. E o intrebare pe care si-au pus-o oameni cu sau fara pretentii de filosof. Aceasta intrebare s-a insinuat si in vietile noastre de final de calendar maya, acum la sfarsitul timpului cand nu ne mai intrebam “salut, ce faci de revelion?”, ci „salut, ce faci de sfarsitul lumii?” si radem. Am ras intotdeuna de intrebarea asta, pentru ca in adancul sufeltului stim raspunsul, doar ca inca nu putem sa il spunem cu voce tare. Undeva sufletul nostru ne spune ca facem ceea ce trebuie si ca suntem pe calea pe care trebuie sa fim, chiar daca in aparenta suferim, sau ne e rau, sau nu ne convine. 

In ultimul timp circula tot felul de informatii despre ce va sa fie in 21 decembrie 2012, daca sa ne facem sa nu provizii, pentru cate luni, daca sa platim sau nu datoriile (asta e interesant), sa scoatem banii de la banca, sa umplem canistrele cu benzina si cate si mai cate. Nu stiu daca merita sa ne uitam la lucruri din aceasta perspectiva a dezastrului si distrugerii. Evolutia de pana acum a speciei umane a fost caracterzata de salturi inexplicabile de la un stadiu la altul, fara sa se poate face nicio legatura intre homo habilis si homo sapiens neardentaliensis si homo sapiens sapiens. Nu s-a putut face nicio legatura pentru ca aparent aceasta legatura nu exista. Evolutia umana ar fi constat in cateva explozii ale creatiei care au rezultat intr-un om evoluat de la etapa la etapa. Nu a existat o evolutie lenta. Umanitatea a ajuns la un moment dat de la care nu mai putea evolua; si dintr-o data pufff...creatia a dat cu praf de zane si a aparut un om care era capabil sa mai faca cativa pasi pe drumul evolutiei catre constiinta. Este posibil ca noi cei de astazi, gratie stamosilor nostri, sa fi ajuns sa fim cei care vor face pasul urmator in evolutia catre homo luminos in mod constient.

Pasul urmator in evolutie va fi o alegere constienta a umanitatii.

Dar cred ca ati mai auzit asta si nu va spun lucruri noi. Ceea ce vreau sa va spun insa este ca dupa ani de munca personala, si de curatare interioara, cu pretul unor mari dureri, nu pot sa mentin si sa subscriu unei imagini a dezastrului si a distrugerii speciei umane. Pot doar sa cred ca suntem aici pentru a face schimbarea, pentru a fi schimbarea pe care nu-i asa toti o dorim undeva in adancul sufletului.

Emailurile apocaliptice care ne spun ca nu va fi lumina timp de trei zile, campul electromagnetic al pamantului care se va intrerupe, impreuna cu campurile electromagnetice ale tututor fiintelor, nu fac dacat sa imi confirme teoria asta personala ca ne aflam la capatul unui model uman care s-a invechit si ca e timpul pentru o noua manifestare umana pe aceasta planeta. Poate ca intr-adevar soarele nu va lumina trei zile, dar poate ca in loc sa ne fie frica, ar fi mai de folos sa ramanem conectati cu esenta noastra si la sursa infinita de energie care ne este disponibila, a creatorului acestui univers. Oamenii sunt niste lenesi spirituali prin definitie. Nu fac nimic fara sa fie fortati. Acum poate ca asta se intampla; suntem fortati sa facem acest pas, sa sarim in necunoscut, fara frica, liberi, asa cum don Genaro si don Juan au trecut pe langa vultur deplin constienti in corpurile lor, liberi (pentru cine a citit cartile lui Carlos Castaneda), dupa ce s-au aruncat de pe stanca.

A ramane conectati la esenta noastra inseamna sa ramanem conectati la inima si nu la minte. Mintea e nebuna si ne spune tot felul de lucruri nebunesti. Inima in schimb cunoaste compasiunea si iubirea neconditionata fata de noi insine si fata de altii, dar mai ales fata de noi. Ramanand in inima in timpurile „grele” care ne asteapta, inseamna sa ramanem liberi in fata oricui si in fata a orice. Libertatea constiintei noastre de a spune cine suntem si ce putem, ne poate face sa zburam cu marele vultur si sa nu ne lasam constiinta devorata de marele neant. Libertatea ne va permite sa ramanem in ochiul furtunii in inima si in iubire fara sa fim atinsi de schimbarile exterioare, pentru ca noi ne-am facut munca interioara.

Ramaneti in inima oricand si oricat. Cautati raspunsurile in inima cu orice ocazie. Vedeti-va pe voi centru lumi voastre. Ramaneti in ochiul furtunii indiferent de ce se intampla in afara. Voi stiti cine sunteti si asta va face liberi.

Articol publicat pe www.ravenhills.net/2012/evolutia-spirituala-2012

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau
http://radiovoceasufletului.ro

Eliberarea totala de constringeri!

Mesaj de la Gaia – Este momentul sa va eliberati total de constringeri!!!

Bine v-am regasit, preaiubitilor!

Ne-am propus sa fim cat mai practici in aceasta sesiune, in care noi ne bucuram pentru ca ne permiteti sa fim cu voi, iar voi va puteti relaxa putin, citind aceste randuri. Ne-am propus sa va oferim cateva potentiale din care sa alegeti, in aceasta perioada ce precede marele eveniment: 21:12:12.
Daca priviti aceasta insiruire de numere, le putem vedea si din aceasta perspectiva: 21 = 2 revine la 1 (femininul si masculinul se reunesc intr-un mod nou revenind la adevarul de a fi intreg, dizolvand iluzia separarii; dualitatea este inlocuita cu unimea proprie, lasand in urma 12:12.
12:12, 3:3 dualitatea in exprimare; desi sunt identice, au avut expresii individuale.
3:3:3 = 9 finalitatea si liberatea de a alege si a experimenta o noua creatie, onorand si eliberand dualitatea.
Astfel ii dam de lucru mintii, ca noi sa putem patrunde in cele ce avem de impartasit.
Totul se desfasoara la o scara intensa, accelerata, atat la nivel individual, cat si colectiv. Pe de o parte sunt accelerate multe procese care au legatura cu eliberarea vechiului, fie ca sunt energii blocate in pamant, in apa, in aer, in taramuri non-fizice, insa limitrofe pamantului, fie sunt energii din constiinta individuala si de masa, care nu pot sa existe in noua era. Are loc o curatare de mare anvergura, iar aceasta se manifesta atat prin evenimente vizibile, cat si invizibile.
Reamintiti-va: se naste o noua era si fiecare fiinta, indiferent de varsta, de ceea ce face/crede, fiecare regn din aceasta dimensiune, cat si planeta insasi, toate se pregatesc trecand prin propria transformare si nastere. Asa cum stiti, orice nastere este dureroasa.