Ce înseamnă a poseda? Să ne uităm în DEX: „a avea ceva în proprietatea sau în stăpânirea ta, a dispune de ceva, a stăpâni.” Destul de clar. Ce este un posesor? „O persoană care deţine cu titlu de proprietate un bun; o persoană căreia îi aparţine ceva.” Eu sunt un fericit posesor al unui pix BIC prin care îmi revărs acum înţelepciunea acumulată în ultimile 214 vieţi. Mai deţin câteva foi A4, care mă ajută sa finalizez acest manuscris. Combinaţia pix – minte – coli de hârtie îmi permite să deţin şi copyright-ul acestei cărţi.
Poate ca tu deţii lucruri mult mai importante, cum ar fi o vilă cu 2 etaje, un jeep şi o casă de vacanţă la munte, lucruri pe care eu nu le deţin, dar la care aspir frenetic zi şi noapte. Deţine vreunul din noi o persoana? Nicidecum. Sclavia a fost abolită. Iobăgia, aşijderea. Nu mai există proprietari de oameni. Orice om cu bun simţ va confirma asta. Îmi dai voie totuşi să mă îndoiesc? Eu mă ocup, ca terapeut, şi de probleme de cuplu. Vin unii oameni şi-mi comunică sincer cum se simt ei în relaţia de cuplu, ce gândesc, ce-i sperie. După aceea mă plătesc. Eu amestec experienţa împărtăşită de ei cu propria mea exprienţă şi scriu o carte. Însă chiar dacă nu m-aş da expert în psihologia cuplului şi m-aş ocupa, de pildă, de creşterea animalelor, tot aş fi în stare să enunţ acest adevăr tulburător: dorinţa oamenilor de a poseda alţi oameni nu a dispărut! De ce?
